Coaseți cămăși de ceva vreme, zonele etnografice sunt un subiect important pentru voi, dar nu știți exact ce pași să urmați pentru ca ia voastră să se încadreze într-o zonă etnografică? Fiți fără griji! „8 pași pentru o ie autentică” își propune să vă răspundă la întrebări.
De peste 6 ani fac parte din numeroase comunități online și offline pasionate de tot ceea ce înseamnă portul românesc, dar mai ales de ia românească. Drept urmare, am avut ceva timp la dispoziție să observ comportamente, nu doar la cei din jur ci și la mine.
Am remarcat de exemplu, că suntem foarte concentrați pe finalizarea iei sau cămășii într-un timp cât mai scurt, ajungând astfel să scăpăm din vedere lucruri importante, cred eu.
Iile sau cămășile expuse în muzeele de pretutindeni ne trezesc admirația. Cu toate acestea, când vine vorba să realizăm noi un astfel de obiect, subit studierea contextului sau spațiului care l-a generat devine un subiect incomod, dificil. După aceea, suntem surprinși când obiectul realizat nu ajunge la standardele modelului ales și de abia atunci ne întrebăm de ce. Nu credeți că ar fi fost mai util să ne fi gândit la toate astea înainte de a începe efectiv lucrul?
Ei bine, exact asta vreau să vă propun: înainte de a investi orice într-o cămașă (că este vorba de materiale sau timp), haideți să ne facem temele cât mai bine cu putință. Astfel, ne asigurăm că la finalul întregului proces, obținem ceea ce ne dorim. Cred cu tărie că eforturile noastre nu vor fi în zadar.
Ce este o zonă etnografică?
Cămășile românești în toată splendoarea și diversitatea lor sunt fără îndoială rodul comunităților care le-au creat. Aceste comunități apar pe tot cuprinsul țării și au imprimat creațiilor lor anumite caracteristici. Prin urmare, unicitatea obiectelor este determinată de aceste caracteristici care le diferențiază de alte produse de același gen, fie în interiorul comunității respective, fie în exteriorul ei.
Specialiștii în domeniu au denumit spațiile locuite de aceste grupuri etnice zone etnografice. Așadar, dacă ar fi să încerc o definire a lor, aș spune că o zonă etnografică este un areal geografic locuit de un anumit grup etnic, cu propriile realizări de ordin material și spiritual. Uneori, în cadrul aceleiași zone etnografice apar și sub-zone cu propriile caracteristici. Trebuie spus că apartenența la o anumită zonă etnografică nu exclude posibilitatea de a primi influențele altor zone și implicit altor grupuri. Aceste grupuri pot aparține sau nu aceleiași etnii.
Acum că am stabilit ce este o zonă etnografică, să trecem direct la subiect.
Prin urmare, ce e de făcut atunci când îți dorești ca viitoarea ta cămașă să fie atribuită unei astfel de comunități de la prima vedere? Voi încerca să enumăr în rândurile de mai jos factorii care determină, după părerea mea, apartenența unei cămăși sau ii la o anumită zonă etnografică.
1. Croi – Ia foarfeca în mână cu încredere!
Dar nu tăia încă!
Atunci când dorim să încadrăm viitoarea cămașă într-o anumită zonă etnografică, primul criteriu pe care trebuie să îl luăm în calcul este croiul folosit în zonă. Se întâmplă ca în același spațiu și perioadă istorică să fi coexistat mai multe tipuri de croi. Să alegem unul dintre ele.
Schemele de croi care detaliază aceste aspecte sunt disponibile online. Cu toate acestea, senzația mea este că alegem să le ignorăm de multe ori. De ce credeți că se întâmplă asta?
Recunosc că am făcut această greșeală de două ori, dar cu siguranță nu o voi mai repeta. Să nu faceți ca mine! În primul rând, studiați schemele de croi folosite în zona aleasă și nu uitați să dimensionați foile de pânză după proporțiile corpului vostru.
Încă ceva important: încercați să nu vedeți cămașa prin optica omului modern. Uneori, avem senzația că o ie trebuie să ne vină ca un tricou sau ca o bluză modernă. Stiți voi, genul de haine pe care le îmbrăcăm toată ziua și în care ne simțim confortabil. Astfel, ajungem să imprimăm și cămășii noastre acest aspect. De exemplu, credem că mânecile scurte, sunt mai comode. Alteori, evităm să folosim suficientă pânză pentru a da lărgimea necesară iei pentru că ni se pare prea largă.
Așa este: o ie sau o cămașă este largă după conceptele de azi, dar o ie nu este o bluză modernă. Are nevoie de o anumită amploare pentru a arăta ca o ie. Prin urmare, nu are niciun sens să o transformăm în ce nu este. Dacă ne dorim o bluză, putem alege una de pe umerașele dulapului nostru. Dacă ne dorim o ie, haideți să ne străduim să îi înțelegem formele și mai ales să o purtăm știind ce este și ce transmite.
2. Materiale – Alege conștient!
Aici ar fi multe de discutat dar mă voi rezuma la următoarea idee: fiecare zonă etnografică și implicit cămășile cusute acolo de-a lungul timpului, au fost influențate de accesul mai mult sau mai puțin facil la anumite tipuri de materiale. Pornind de la bumbacul industrial pătruns la sate și folosit la țesutul pânzei, până la diferite fire metalice, paiete, mărgele și altele, anumite zone au avut acces la o gamă largă de produse, altele nu. Motivele au fost diferite și au ținut de diferite aspecte economice, sociale, etc.
Așadar, este important să privim atent cămășile provenind din zona etnografică de interes și să analizăm ce s-a folosit ca materie primă într-o anumită epocă. Începând de aici, putem identifica diferite materiale moderne sau poate chiar vechi, pe care le putem folosi la cămașa noastră.
3. Compoziție – Visează și transpune pe pânză!
Dar nu orice și mai ales nu oricum. Fiecare zonă etnografică și-a construit de-a lungul timpului niște criterii de ordonare a motivelor. Astfel au luat naștere diferitele câmpuri ornamentale. E bine să le dăm atenția cuvenită pentru a crea un obiect nu doar echilibrat estetic ci și ușor de identificat cu o anumită comunitate.
Cred sincer că nu trebuie să creăm doar obiecte frumoase ci mai ales valoroase etnografic. Pentru mine această valoare etnografică se traduce în grija pentru comunitățile care le-au creat și pentru principiile estetice imprimate lor de oamenii respectivi. Așadar, studiați cu atenție dispunerea motivelor pe cămășile din zona aleasă de voi, identificați reguli de aranjare, de organizare a acestora în câmpuri ornamentale dar mai ales dați atenție raportului cusut/necusut. Cu alte cuvinte, aveți grijă să nu încărcați prea mult cămașa din exces de zel (am trecut și eu prin asta!).
4. Motivele – Ce mesaje transmiți peste timp?
Este de la sine înțeles că nimic nu e fără semnificație pe o cămașă cusută de săteanca dintr-un sat arhaic (spre deosebire de cămășile de atelier unde primează esteticul). De ce? Sistemul de credințe și superstiții. Acesta dicta felul în care oamenii vedeau lumea și cum alegeau să reacționeze în fața provocărilor vieții. De aici și utilizarea anumitor simboluri sau combinații de simboluri.
Nu putem pretinde că mai trăim în același context, dar nu e fascinant acest univers care ni se tot ascunde privirilor? Parcă reușim să vedem doar bucățele disparate din el și cu toate acestea, suntem profund cucerite.
Nu ezitați, așadar, să încercați să identificați anumite simboluri, forme sau concepte pe cămășile din zona aleasă de voi și folosiți-vă imaginația și priceperea pentru a le transpune pe cămașa voastră într-un mod propriu dar respectând liniile trasate de cei de dinainte. Rezultatul vă va surprinde, cu siguranță!
Aaa…să nu uit: motivele în sine nu dictează zona. Ele sunt universale și au cunoscut numeroase variante de-a lungul vremii. Circulă odată cu noi. Unde sunt oameni, sunt și motive încărcate mai mult sau mai puțin cu valoare de simbol.
5. Tehnici -Experimentează cu curaj!
Sunt un om pasionat de structură, de ordine, într-un cuvânt: de control. Să nu credeți că îmi este ușor să recunosc asta. Așadar, pentru mine a fost important să înțeleg și să execut cât mai bine pe pânză motivele alese. Nu mi-a ieșit întotdeauna, mai ales la început. Dar sunt și un om tenace, și încet, încet, am progresat. Nu mă înțelegeți greșit: mai am multe de învățat, dar ce vreau să vă transmit este că se poate. Dați-vă timp și mai ales încercați! Încercați până vă iese! Călătoria e mai frumoasă decât orice iar satisfacția pe măsura efortului!
Înainte de a decide felul în care veți coase un motiv sau altul, studiați cât de multe cămăși din zona respectivă și faceți-vă o listă cu tehnicile folosite acolo. Testați diferite moduri de reprezentare a motivelor prin tehnicile alese. Dacă aveți dubii în legătură cu vreuna dintre ele, nu ezitați să apelați la persoane experimentate și dispuse să vă dea o mână de ajutor. Grupurile de cusut sunt mană cerească în această privință. Îndrăzniți!
6. Cromatică – Exersează-ți ochiul de pictor!
Da, știu, nu este lucru ușor. Dar poate fi atât de plăcut! Așa că nu ezita! Pornind de la aceleași cămăși studiate anterior, identifică culorile dominante în zona respectivă. Încearcă să îți dai seama dacă sunt obținute natural sau nu. Poate chiar ți-ar plăcea să experimentezi puțin vopsitul firelor cu plante? Nu e o idee rea. Presupune ceva efort dar rezultatele s-ar putea să te surprindă! Găsești sfaturi și o comunitate de oameni frumoși în grupul de facebook „Meșteșugul vopsitului cu plante”. Fă-le o vizită, caută în grup informațiile necesare sau pune o întrebare!
Cromatica este un subiect vast, dar o combinație fericită de culori, potrivită zonei căreia vrei să îi atribui cămașa, ar scoate-o din anonimat. Nu facem atâta efort pentru a coase o cămașă doar pentru a obține un rezultat mulțumitor, nu? Avem lucruri mai bune de făcut cu timpul nostru liber. Vrem ceva wow! Pentru asta muncim!
7. Viziunea estetică – Cum vezi tu lumea?
Cămășile vechi, cele în fața cărora rămânem mute de uimire, ne spun ceva, nu? Parcă ne vorbesc de dincolo de timp despre o altă lume. Ele, însele, sunt o poartă către acea lume. Aș merge chiar mai departe și aș spune că ne arată felul în care vedeau lumea cele care le-au cusut. Poate nu lumea în care trăiau efectiv (sunt sigură că nu au avut o existență simplă sau lipsită de greutăți), dar cu siguranță lumea la care năzuiau sau lumea în care sălășluiau divinitățile lor, de ce nu? O lume frumoasă, plină de culoare, de ordine, de rost. Cred că aceste cămăși sunt după sufletul lor.
În această ordine de idei, cum e lumea la care visezi tu și mai ales, cum alegi să o transpui pe cămașa ta?
Nu degeaba am insistat pe studierea cât mai multor cămăși din zona etnografică aleasă. Progresul, era tehnologică ne-a răpit alfabetul necesar transpunerii acestor concepte pe cămășile noastre. Dând atenție detaliilor de acest gen prezente pe cămășile din zona respectivă, nu facem decât să ne reconectăm cu acea comunitate și să reconstituim măcar o parte din acel alfabet aducându-ne în același timp propria contribuție. Haideți să o facem cu respect și cu dragoste!
8. Perioada istorică – Când?
Nu cred că pot sublinia suficient de mult importanța acestei întrebări pentru noi, cele care coasem cămăși. Nu cred că ne punem suficient de des această întrebare, deși ar trebui.
În mod evident, și portul românesc este străbătut de mode. Acestea au dominat preferințele oamenilor într-o anumită perioadă istorică. Motivele sunt nenumărate.
Poate vă întrebați de ce ar fi important pentru cineva care coase o cămașă să știe în ce perioadă istorică s-a purtat acel croi, de exemplu, ori s-a folosit un anumit tip de material. Răspunsul e simplu: dacă știm asta, putem identifica cu ușurință ce este cu adevărat vechi, ce a suferit influența urbanului și mai ales în ce mod. Astfel, putem alege conștient ce și cum să coasem. Nu coasem la întâmplare. Știm în ce investim și ce promovăm atunci când le purtăm. Știm ce lăsăm moștenire.
În loc de încheiere
Sper ca cele enumerate de mine mai sus v-au determinat să dați mai multă atenție zonei și comunității căreia vreți să îi atribuiți cămașa voatră. Poate nu v-am convins în totalitate, dar mi-aș dori ca măcar să vă fi dat de gândit.
Să nu facem greșeala de a crede că este suficient să dăm atenție unui singur criteriu și misiunea noastră este încheiată. Nu. După părerea mea, suma acestora contribuie la realizarea unui obiect unic și irepetabil. Aș îndrăzni să spun că nu un singur factor, luat în individualitatea lui, determină zona ci cumulul lor.
Să fim, așadar, conștiente de importanța misiunii noastre. Nu este una oarecare. Nu implică realizarea unui simplu obiect vestimentar. Cămașa sau ia românească este cu siguranță o marcă identitară pentru toți cei care se identifică cu ea, oriunde s-ar afla pe glob. Ea a ajuns să aibă acest statut pentru că dincolo de estetic, e un mesager al culturii care a creat-o. Acest lucru se simte când o coși sau când o porți. Prin urmare, cum vreți să transpară această cultură prin obiectul creat de voi? Ce valori îi imprimați? Respect sau ignoranță pentru cei ce au fost și viețile, valorile lor?
Alegerea ne aparține. Ca de fiecare dată. Oricât de grea ar fi.
Spor la cusut dar nu oricum: spor la cusut cămăși noi, originale și ușor de încadrat într-o zonă etnografică!